eu...

Am terminat liceul acum 9 ani si nu imi este dor nici de scoala, nici de colegi. De o singura profesoara imi este dor mereu si nu o pot inalni deoarece este plecata cu familia in SUA. Nu am adresa ei de mail si cred ca doamna aceasta a vrut sa plece de aici de tot, fara amintiri si fara ganduri, atat de mult au intristat-o si dezamagit-o sistemul, colegii, directoarea scolii, o anumita profesoara colega de franceza (pe care eu o dispretuiesc profund), profesoara care i-a fost mare, mare dusman....din umbra. Au dezamagit-o conditiile materiale care nu cadrau cu o doamna profesoara cu sot prof. universitar si o fiica inteligenta si splendida, eleva de liceu eminenta....Acum ii merge foarte bine atat material, cat si profesional, e in Florida si ma bucur, ma bucur mult pentru ea, ii doresc tot binele din lume, il merita mai mult ca oricine.
Apoi am facut, la Bucuresti, primul an de facultate la Arte Plastice, m-am mutat la Cluj si nu mi-am terminat studiile, nu mi-am luat licenta pentru ca m-am reprofilat pe altceva despre care nu vorbesc aici prea mult. sa zicem ca m-am maritata si apoi am divortat, despre asta sigur voi vorbi odata, trebuie sa spun cate ceva despre sclavia ca arta si soacra ca ghimpe. Am un magazin cu doua vanzatoare angajate si ma ocup si de make up, uneori. Nu va spun unde este si care e numele magazinului, doar ca nu e alimenatar, ci de pantofi si accesorii luxoase. Gata, am spus prea mult.
Sunt o fiinta banala. In facultate am apreciat orele de Practica Pedagogica, unde o aveam ca mentor pe doamna Mirela Pete si de la care am invatat enorm de multe lucruri frumoase, interesante, inedite si care mi-a deschis ochii in legatura cu adevaratul meu talent. Nu voi uita ce frumos am invatat sa tin si eu ora de Educatie Plastica, dar stiam ca nu voi obtine post in invatamant si mai ales, stiam cat de mici sunt salariile. Asa ca, am lasat totul, cu mari regrete dar si mici bucurii.
Intr-o zi imi voi relua cursurile la facultate, voi da poate masteratul si voi preda, ador sa predau datorita mentorului meu. Dar nu voi putea sa pictez, am vazut pictori prea buni ca sa mai pot sa fac si eu ceva pe-aici...
Sa nu credeti ca sunt trista! Acum vreau sa merg la Carcassonne, un alt loc recomandat de doamna Mirela Pete, profesoara, artist plastic si decorator. E locul care ma atrage ca un magnet.
La venirea acasa, va voi povesti cum a fost si cum va fi viata dupa Carcassonne.
Poate reiau cursurile.
.................................................................................
Si vara trece si noi trecem odata cu ea si vom intra din nou in toamna bogata, dar melancolica.
Un gand bun celor care aveti rabdare sa ma cititi.